Minggu, Maret 14

Survey Stated Preferences no Revealed Preferences iha area transportasaun nian

 survey hanesan tools ida ne'ebe efisiensia tebes atu kolekta dadus iha area hotu-hotu. Spesifiku iha area transportasaun nian iha metodu survey barak tebes, maibe iha artigu ida ne'e hau hakrak foku ba survey rua ne'ebe dalabarak peritu sira uza hodi halo permodelan ba sistema transporte nian. survey rua ne'e utiliza hodi buka hatene konaba sistema transportasaun iha area spesifik ida no utiliza hodi halo permodelan hodi introdus modelu foun ida iha area refere. Metodu survey ne'ebe hau refere maka hanesan Stated preference survey (SP) no Revealed preference survey (RP). Tuir mai ita ba direita deit saida maka RP survey no SP survey.

RP survey normalmente utiliza atu investiga kondisaun atual sistema transportasaun ida nian no sukat nia efetividade liu husi utilizador ne'ebe mak sai targetu hanesan responden. iha RP survey, normalmente ita uza hodi buka hatene kondisaun atual ne'ebe akontese iha terenu hanesan demanda, supply, frequensia kada oras, hahalok utilizador (perilaku perjalanan), presu, oras asesu (access time), oras tarde (delay time) no oras hein (waiting time) no seluk tan. normalmente, survey ne'e liu husi distribuisaun kuestenariu ba utilizador transporte publiku sira liu husi visita sira nia uma (household interview).

SP survey ne'e atu utiliza fila fali sistema transporte foun ne'ebe seidauk eziste no atu buka hatene no halo prediksaun ba demanda no buka hatene lolos hahalok utilizador (measuring individuals’ attitude toward the new mode/service). iha survey ida ne'e normalmente peritu sira halo skenariu foun oinsa atu determina no responde pa problema ne'ebe sira identifika ona liu husi RP survey. Iha survey ida ne'e, peritu sira prepara senariu foun ba sistema transporte foun hodi husi ba utilizador sira nia hanoin, hafoin peritus sira utiliza rezultadu ne'e hodi dezenvolve model ne'ebe bele responde tuir demanda husi utilizador sira. Iha faze ida ne'e iha modelu barak mak sei utiliza hanesan Multinomial logit model (MNL) binomial logit model, mix logit model, probit model, no seluk tan. Model sirak ne'e hau sei publika iha artigu tuir mai, hodi nune'e ita bele intende ho didiak. 

Tidak ada komentar: